Război în Ucraina, ziua 706: Ungaria cere mai multe drepturi pentru minoritatea maghiară din Transcarpatia/Donețkul, bombardat puternic!

Războiul din Ucraina a intrat marți, 30 ianuarie 2024, în ziua cu numărul 706. GÂNDUL vă prezintă cele mai importante evenimente din țara vecină, cu care România are cea mai lungă graniță de pe flancul estic al NATO.

Cu ocazia primei sale vizite în Ucraina de la începutul conflictului armat, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a insistat că autorităţile de la Kiev trebuie să acorde mai multe drepturi minorităţii maghiare din această ţară.

Aceasta ar fi una dintre condițiile obligatorii pentru ca relațiile dintre Ungaria și Ucraina să se îmbunătăţească.

Ce s-a decis la Kiev

La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a anunţat că cele două părţi au convenit să înfiinţeze o comisie bilaterală care să rezolve, în termen de 10 zile, dezacordurile dintre cele două părţi cu privire la problema minorităţii maghiare din Ucraina.

Pe un ton mai optimist, Kuleba a calificat atmosfera reuniunii ca fiind una „deschisă, sinceră şi constructivă” şi a subliniat că ambele delegaţii şi-au demonstrat dorinţa de a „soluţiona această problemă cu bună credinţă”.

În decembrie, Budapesta a făcut uz de veto în cadrul UE blocând, astfel, aprobarea unui pachet de ajutor multianual de 50 de miliarde de euro propus pentru Ucraina.

Aprobarea acestor fonduri va fi din nou în discuţie la Consiliul European, care se va reuni la 1 februarie.

„Cerem să fie redate comunităţii naţionale maghiare din Transcarpatia (n.r. – regiune din Ucraina) drepturile pe care aceasta le avea deja în 2015” – Peter Szijjarto

Potrivit presei maghiare, acesta este motivul invocat de Budapesta pentru opoziţia sa faţă de continuarea asistenţei acordate Ucrainei.

Ce pretenții are Ungaria

După revoluția din 2014 („Euromaidanul”), care a dus la înlăturarea de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici, Kievul a adoptat o serie de legi menite să consolideze ucraineana ca unică limbă oficială şi limbă de comunicare publică.

Se întâmplă asta într-o ţară în care limba rusă este utilizată în comunicarea de zi cu zi de o mare parte a cetăţenilor.

În plus, au fost luate și alte măsuri care au afectat puternic drepturile minorităților naționale din Ucraina.

Una din măsurile cerute de Ungaria vizează ca etnicii maghiari să poată urma liceul în limba lor maternă şi ca această limbă să poată fi utilizată „fără restricţii în învăţământul superior, cultură, administraţia publică şi viaţa comunitară”, a insistat Szijjarto la întâlnirea sa cu șeful diplomației de la Kiev.

S-au făcut paşi încurajatori pentru restabilirea unei atmosfere de încredere între Ungaria şi Ucraina, deşi drumul de parcurs „este lung şi va fi nevoie de multă muncă”, a declarat Peter Szijjarto la finalul a şase ore de discuţii cu omologul său ucrainean.

„Susţinem integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. Condamnăm războiul şi dorim pace în vecinătatea noastră” – Peter Szijjarto

Donețkul, lovit de rachete ucrainene

O rachetă ucraineană trasă luni, 29 ianuarie, asupra oraşului Doneţk (controlat de ruşi), în estul țării, a ucis cel puţin trei civili, a anunţat primarul Aleksei Kulemzin.

Imagini circulând pe reţelele sociale arătau o maşină în flăcări şi ceea ce păreau a fi două cadavre întinse pe o stradă.

Agenţia France Presse îl citează pe liderul regiunii Donbas, Denis Puşilin, care a anunțat că cel puţin trei persoane au fost ucise şi alte trei rănite în acest atac.

„Potrivit datelor preliminare, trei persoane au fost ucise în bombardamentele inamice ale cartierului Kalininski, din Doneţk cu (lansatoarele de rachete multiple sovietice) Grad”, a scris Pușilin pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Situat la aproximativ 20 de kilometri de linia frontului, oraşul Doneţk a intrat sub controlul separatiştilor proruşi în 2014 şi de atunci este bombardat regulat de armata ucraineană.

La 21 ianuarie, o lovitură asupra Doneţkului a provocat cel puţin 27 de morţi şi 25 de răniţi. În ajunul Anului Nou, patru persoane au fost ucise şi alte 13 rănite, inclusiv jurnalişti.

Stoltenberg, de urgență la Washington

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a început la Washington o serie de întâlniri axate pe continuarea ajutorului militar american pentru Ucraina.

Stoltenberg a fost primit luni de şeful Pentagonului, Lloyd Austin, înainte de a purta discuţii cu şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, şi cu consilierul pentru securitate naţională, Jake Sullivan.

Marţi, 30 ianuarie, secretarul general al NATO este aşteptat în Congres pentru a se întâlni cu responsabili republicani şi democraţi care negociază pas cu pas un acord privind un nou pachet bugetar pentru Ucraina.

În decembrie 2023, Administrația Biden a anunțat că a rămas fonduri și nu mai poate livra arme Kievului. Liderul de la Casa Albă a cerut Congresului să aprobe o finanţare suplimentară de aproximativ 61 de miliarde de dolari, dar negocierile cu Partidul Republican s-au împotmolit.